Rostopasca, decorativa, nepretentioasa si medicinala

Rostopasca are tulpina inalta de aproximativ un metru, ramificata, cu frunze verzi alterne. Florile de culoare galbena apar din luna aprilie pana in octombrie.

Solul preferat de rostopasca este usor, nisipos. Creste atat in zona de campie, cat si in cea de deal si munte. Denumirea stiintifica - Chelidonium majus - vine din grecescul Chelidon, care se traduce prin randunica. Asta din pricina ca rostopasca infloreste la venirea randunicilor si se ofileste o data cu plecarea acestora.

Actiune farmacologica

datorita compusilor activi - sanguinarina, chelidonina si homochelidonina - rostopasca are actiune antispasmodica, asemanatoare papaverinei. este,de asemenea, sedativa, goleste vezica biliara, coboara presiunea arteriala.

Extractele din rostopasca au efecte antibacteriene. Pentru uz extern, in medicina populara sucul portocaliu care curge din tulpina era folosit pentru ungerea negilor si ranilor superficiale.

Ceaiul de rostopasca se foloseste in afectiuni precum angina pectorala, insuficienta cardiaca, tumori. Rostopasca in asociere cu codita soricelului, menta si sunatoare este un remediu in bolile de ficat.