Leandrul - frumusete si otrava

Pe timpul verii, leandrul se scoate afara, la loc insorit. Primavara se face o scurtare a ramurilor, pentru a favoriza cresterea de noi lastari, lucru care este foarte important deoarece florile se formeaza in varful lastarilor tineri. Tot in aceasta perioada este benefica aplicarea de ingrasaminte. Planta este foarte sensibila la atacul paduchilor testosi. La 3 - 4 ani este necesara transplantarea intr-un pamant nou, format din amestec de mranita, pamant de telina si nisip. In acest moment se poate face si scurtarea radacinilor. Ca perioada pentru aceste operatiuni sunt indicate lunile mai-iunie. Pentru inmultire se folosesc butasi confectionati din lastari de varf, lungi de 10-12 cm si cu 3-4 frunze. La baza, butasul se taie la aproximativ 1 mm sub nod. Frunzele de la baza se indeparteaza. Pentru inradacinare, butasul se planteaza cu baza in nisip sau pentru mai multa siguranta se introduce cu baza intr-o sticla cu apa. Cel mai bine esete a se efectua aceasta operatiune vara, deoarece inradacinarea este mai rapida daca butasirea are loc in incaperi cu temperatura constanta intre 22-25 grade. Dupa formarea radacinilor, butasul se planteaza intr-un ghiveci cu diametrul de 10-12 cm, pamantul fiind format din mranita, pamant de telina si nisip de rau. Un lucru esential de stiut despre leandru este faptul ca este o planta deosebit de toxica. De aceea trebuie o mare atentie cand se ia contact cu frunzele acestei plante, mai ales cu seva - este otravitoare pentru animale si pentru om; mare atentie la prezenta copiilor alaturi de aceste plante. Este indicat ca dupa contactul cu acest arbust sa ne spalam foarte bine mainile. Substantele toxice continute provoaca: ameteala, dureri de stomac, voma, puls incetinit, batai neregulate ale inimii, dilatarea pupilelor.