Afinul - sanatate din varful muntelui

Din frunze se prepara un ceai care se recomanda celor ce sufera de diabet, avand proprietatea de a scadea zaharul din sange, actiune care s-ar datora mirtilinei, numita si insulina vegetala. Pentru a mari eficacitatea ceaiului, frunzele de afin pot fi asociate cu pastai de fasole si frunze de dud. Ceaiul se bea indulcit cu zaharina sau neindulcit, cate o ceasca inaintea fiecarei mese principale. Ceaiul dietetic recomandat diabeticilor are in compozitia sa, pe langa alte plante, si frunze de afin. Datorita continutului in tanin, frunzele au actiune astringenta, folosindu-se in diaree, iar datorita larbutinei, dupa alti autori, hidrochinonei, au proprietati bacteriostatice, utilizandu-se ca antiseptic urinar si usor diuretic. Se mai recomanda in guta si reumatism. Fructele sunt bogate in tanin, pectine, o substanta coloranta numita mirtilina, acizi organici (acid malic, citric, oxalic, lactic), zaharuri, provitamina A, vitamina C etc. Din fructe se prepara un ceai pentru combaterea diareei, cu proprietati antiseptice in infectiile intestinale, mai ales in gastroenterite, contribuind la ameliorarea proceselor de fermentatie si putrefactie. Unii autori le recomanda in combaterea oxiurilor. Ceaiul de fructe poate fi facut in doua feluri si anume : fructele uscate se fierb in 250 g apa timp de o jumatate de ora, dupa care ceaiul se bea caldut ; sau peste o lingurita si jumatate de fructe uscate se toarna doua pahare cu apa fiarta si racita. Fructele se lasa la macerat opt ore, apoi se bea intreaga canatitate de lichid in cursul unei zile. Pentru a mari actiunea astringenta si antiseptica a fructelor de afin, vom adauga coaja de stejar, flori de museatel si frunze de menta. Tot din fructe de afin se mai pot prepara lichior si vin, care au proprietati antiseptice si astringente. Consumate in stare proaspata, afinele regleaza scaunele, fac sa inceteze fermentatiile intestinale, ajuta la eliminarea gazelor, amelioareaza inflamatiile hemoroidale si restabilesc pofta de mancare.