Ceaiul de anghinare, multiple efecte curative

Din punct de vedere terapeutic, frunzele de anghinare se caracterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi, avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza, regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. In acelasi timp, ceaiul de anghinare are si proprietatea de a reduce cantitatea de zahar din sange, dand bune rezultate in unele forme de diabet. Ca diuretic, ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice, deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. Datoarita eliminarii de toxine, se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii, oare se manifesta prin hipertensiune, atero-scleroza si angina pectoarala. Cercetarile mai noi atribuie anghinarei proprietati antimicrobiene. Pentru a prepara ceaaiul de anghinare se va proceda in felul urmator : intr-un vas se pune o linagura de frunze maruntite, care se oparesc cu 500 g apa clocotita. Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar. O parte din ceai se bea dimineata pe stomacul gol, dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. Restul cantitatii de ceai se va bea in cursul zilei, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale. E bine ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv, incepind cu doze mici, in primele zile, care apoi sa creasca treptat. Tratamentul va dura 20—30 zile, urmat de o luna pauza, dupa care se va relua.