Flora stancariilor de pe platoul Bucegi

Covorul vegetal nu este omogen, plantele sunt foarte scunde si cresc izolat, formand pernite sau rozete de frunze de 3-5 cm inaltime. Asociatiile de tip tundra alpina formeaza smocuri si tufe, printre speciile dominante mentionate prof. Anca Sarbu regasindu-se Silene acaulis si Minuartia sedoides, precum si Primula minima, insotite de Armeria alpina, Campanula alpina, Cerastium alpinum subsp. lanatum, Dianthus glacialis subsp. gelidus, Festuca bucegiensis, Luzula spicata, Viola alpina.

Sub stancile ferite si umbrite cresc clopotei (Campanula carpatica) si saxifrage precum Saxifraga lutea-viridis si Saxifraga demissa. Tot aici poate fi intalnit laptele de stanca (Andosace villosa).

Pe stancile insorite creste ochiul sarpelui (Erithrichium nanum), cu flori delicate, asemanatoare celor de nu-ma-uita, si pelinul de stanca (Artemisia petrosa - FOTO). Acest pelin este mai mic si mai delicat decat cel de campie si poate fi gasit si in Alpi.

Garofitele sunt un reprezentant de seama al florei alpine a muntilor Bucegi. Pe platou rasar trei tipuri de garofite, cele scunde, cu o singura floare (Dianthus glacialis), cele inalte cu frunze subtiri si flori rosii (Dianthus tenuifolis) si cele numite barba-imparatului (Dianthus kitaibelii spiculifolius), cu pete de culoare alba.

Pe stancarii mai creste flamanzica de piatra (Draba kotschyi), o specie endemica cu frunze mici, pufoase, dintate si punguta (Thlaspi dacicum).