Traditii "verzi" de 1 martie, la romani

Traditii
De 1 Martie, datina spune ca parintii trebuie sa lege o moneda de argint la gatul copiiilor. Ea va aduce noroc in tot anul, si ii va face pe copii sanatosi si curati ca argintul. Punerea martisorului se face de regula in zorii zilei, pana nu rasare soarele. Obiceiul s-a pastrat si astazi in Bucovina unde nu doar copiii, ci si fetele il poarta timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prind in par si-l tineau astfel pana ce infloreste primul pom. Dupa aceea, cu snurul se leaga creanga pomului, iar cu banul respestiv isi cumparau cas si vin rosu.

Acest lucru se petrece obligatoriu noaptea, daca este luna plina, iar femeile isi cumpara branza dulce si vin rosu pentru a avea pielea dulce si obrajii rumeni ca vinul.

In alte zone, pomii se leaga inca de astazi cu snur rosu, ca sa devina mai roditori si sa fie plini de fructe. Pentru frumusete, fetele topesc zapada in ziua de Matisor si se spala pe fata, pentru a deveni frumoase si atragatoare.

Daca de 1 Martisor e vreme frumoasa atunci vom avea o primavara luminoasa si insorita.

La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte. La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.

In judetul Mehedinti arheologii au gasit martisoare cu o vechime mai mare de 8000 de ani. Acestea au forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, insirate pe ata si probabil se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii si puterii barbatesti.

Ce inseamna snurul martisorului? Ei bine, el exprima impletirea a doua principii – barbat si femeie - ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta.

La aromani, copiii vin din locurile insorite de pe munte pana in pragul casei cu brazde de iarba si cu primele flori de corn. Fiecare membru al familiei trece de trei ori pragul peste brazda, mama iese cu colaci, iar florile se trec din gura in gura, pentru ca oamenii sa devina tari precum lemnul de corn. Floarea de corn se poarta legata impreuna cu cele doua fire, alb si rosu, pana la sfarsitul sarbatorilor.

Votati articolul

Traditii "verzi" de 1 martie, la romani
Rating:
Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Comentarii 0 comentarii

Lasa un raspuns


Informatiile scrise aici sunt confidentiale.
Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.
Intrebare antispam: 1 + 2 =